Starea de start

Inca inainte de debutul efortului functiile organismului sunt orientate spre efort : astfel,in momentul inceperii efortului parametrii functionali au nivel mai crescut fata de repaus.

Majoritatea sportivilor in repaus in preajma concursurilor,competitiilor sau chiar inainte de inceperea antrenamentelor,manifesta un nivel functional crescut al principalelor aparate si sisteme ale organismului (cardiovascular,respirator,nervos,endocrin. etc.) si care reprezinta reactia organismului la stressul indus de confruntarea cu efortul ce va urma.

Sub denumire de stare de start trebuie sa se inteleaga acea stare speciala precompetitionala a organismului in care activitatea tuturor organelor,aparatelor si sistemelor interesate in activitatea ce se va efectua,au parametrii functionali cu valori crescute realizand un nivel functional de plecare,ridicat.

Tipul,durata,intensitatea si momentul de instalare a acestor modificari care alcatuiesc aceasta stare de preefort (stare de start) depind de o serie de factori endogeni si exogeni:

1.Factori endogeni:

a) Factori privind personalitatea,dependeti de tipul de sistem nervos al sportivului,fac posibila diferentierea a doua tipuri : sportivi stabili in competitii si labili.Nivelurile diferite de : incredere in propriile forte,de vointa,rigoare cu sine,dorinta de risc,au o influenta evidenta asupra nervozitatii sportivilor in competitii.

b) Starea de antrenament si experienta personala influenteaza modificari fiziologice ale starii de start.Sportivii bine antrenati si in forma sportiva au indicatorii fiziologici la un nivel de plecare mai ridicat si manifesta o dispozitie optima pentru performanta,comparativ cu cei ce simt ca nu sunt in forma si tradeaza o nervozitate exagerata.

c) Motivatia

Tipul de competitie,semnificatia sa poate influenta diferit starea de start.

Competitiile pregatite cu mult timp inainte si care au o mare semnificatie subiectiva,conduc,in general,la stari precompetitive favorizante performantei,dar nu inseamna ca nu pot determina si stari negative.

Multi sportivi ating performante foarte inalte in competitii considerate de ei ca putin importante,iar altii nu ating starea de start optima decat in competitii mari,unde si rezultatele sunt pe masura.

2.Factori exogeni:

a) Valoarea adversarului constituie o cauza a instalarii anumitor modificari optime sau din contra,dezavantajoase performantei.Un adversar in fata caruia a sportivul a pierdut,poate reprezenta cauza unui comportament apatic sau din contra,febra de start.Chiar sportivii cu sistem nervos echilibrat pot avea manifestari exagerate cand au frica de adversar si abrodeaza cu neincredere concursul.

b) Dificultatea efortului cu cat este mai mare si amploarea modificarilor fiziologice este mai mare.

In ceea ce priveste durata efortului ce urmeaza,cu cat acesta este mai mare si manifestarile starii de start apar mai precoce (exemplu: Frecventa cardiaca inainte de incalzire la alergatorii de 400m este in medie de 96; alergatorii de 10.000m prezinta Fc 80;in schimb ce la maratonisti,cresterea unor indicatori fiziologici cardiovasculari apare chiar cu 2 zile inainte de concurs).

c) Atitudinea spectatorilor poate constitui un factor mobilizator sau negativ,in ceea ce priveste starea precompetitiva ce se instaleaza.Unii sportivi au nevoie de specatori pentru atingerea unei stari de start optime,in timp ce altii manifesta apatie sau febra de start in prezenta spectatorilor.

d) Ora,locul si durata competitiei pot declansa stari precompetitive negative.Daca echipa sau sportivul au realizatat altadata performante slabe intr-un loc si la o ora si invers,un succes pe stadionul respectiv,creeaza,stari fiziologice optime.

Durata intrarii in competitii,cand aceasta se prelungeste,produce surmenaj psihic cu stare de start negativa.

e) Frecventa competitiilor

Competitiile prea dese conduc la diminuarea investitiei motivationale si astfel produce efecte negative asupra starii de start.

f) Factorii climatici

Conditiile climaterice diferite pot influenta expresia starii de start.

In funcite de factorii endogeni si exogeni,se disting urmatoarele forme ale starii precompetitionale:

a) Stara optima sau starea stenica mobilizatoare a sportivului inainte de start,este caracterizata prin dispozitie pentru performanta,un tonus optim al proceselor fiziologice,datorita unui bun echilibru si armonii intre excitatie si inhibitie,reactii moderate,relativ normale.In sfera psihica,aceasta stare traduce vigilenta si atentie crescuta,motivatie pentru concurs,activitate psihomotrica si stimulare emotionala optima.

Aceasta stare este numita si "gata de lupta" ,sportivul abordeaza intrecerea cu incredere si dorinta de a realiza o performanta buna,iar in concurs rezultatele aproape intotdeauna sunt de valoarea sportivului sau chiar depasite.

b) Starea negativa sau stare astenica nefavorabila performatelor scontate.Se manifesta sub doua aspecte aparent antagoniste:

-febra de start se caracterizeaza printr-o hiperexcitabilitate ce se traduce prin agitatie,frica,neliniste,nesiguranta.Adesea,starea de start este insotita de reducerea posibilitatilor de orientare tactica,sportivul "se pierde".In astfel de situatii,performatele sunt slabe.

Febra de start este caracteristica sportivilor cu sistem nervos puternic neechilibrat.

-apatia de start este starea contrara febrei de start,caracterizata prin predomintana inhibitiei,o foarte diminuata excitatie,demonstrata de exemplu prin diminuarea frecventei cardiace si a debitului cardiac.Insuficienta mobilizare pe plan psihic exprima oboseala,dezinteres pentru concurs,lipsa de atentie,aversiune chiar pentru participarea la concrus.

Aceasta stare de start apare la sportivii cu sistem nervos neechilibrat,slab.

In cazul sportivilor cu febra de start se recomanda o incalzire mai lunga cu ritm mai lent,iar in cazul sportivilor cu apatie de start se recomanda o incalzire scurta dar intensa.

In ambele cazuri antrenorul trebuie sa intervina si sa ofere indicatiile potrvite precum si convingerea sportivului de importanta si necesitatea concursului.

Sursa : "Ergofiziologie",editura Globus 2000,autor Cornelia Bota.